Sunt patru, bine scrise și te vor purta cu ele peste mări și țări. Dacă nu le-ai citit încă, dă-le o șansă, sunt numai bune pentru un iunie cu ploi.
– SELECȚIE DE ANDREI CRĂCIUN –
Gabriel García Márquez. O viață/ Gerald Martin/ Editura Litera, 2020
Toată lumea îl iubește pe Gabo. Se poate spune că acela care nu-l iubește pe Gabo, apoi acela nu este om. Cu toate acestea, există încă în viața cititorilor lacune mari la viața autorului, chiar dacă, uneori, se înțelege ce a vrut acesta să spună. De aceea se impune citirea acestei biografii tolerate (apoi devenită chiar “oficială”) a celui mai îndrăgit scriitor din secolul XX. Veți afla despre povestea de iubire dintre Gabo și Tachia Quintanar, în Parisul anilor ’50, veți mai afla și ce izmene purta columbianul într-o anume zi de decembrie la Stockholm, precum și alte amănunte splendide dintr-o viață de om.
Jurnal de scriitor/ F.M. Dostoieveski/ Editura Polirom, 2008
Dosto, așa cum îi spun pe bună dreptate cei care îl prețuiesc, a fost un scriitor rus din secolul al XIX-lea. Dar a fost și un om dintr-un viitor care n-a mai venit și poate că nici nu va mai veni vreodată. Dacă vrei să înțelegi cine anume a fost totuși Dosto și cum a putut el să scrie Idiotul și Demonii și Crimă și pedeapsă și Frații Karamazov, atunci trebuie să îi citești jurnalul de scriitor. Jurnalul e o invitație în laboratorul de creație al unui mare artist. Nu mai e alt jurnal ca acesta în istoria literaturii. S-ar putea să fie un argument destul de bun.
Industria liniștirii adulților/ Anastasia Gavrilovici/ Casa de Editură Max Blecher, 2019
Un volum de debut, mai exact un bun volum de debut al unei tinere poete din România mileniului III. Dacă nu ai mai citit de multă vreme poezie românească și ai vrea totuși să afli cum mai stau lucrurile în această parte a vieții, atunci această plachetă de versuri a Anastasiei Gavrilovici este lămuritoare. O să te lămurești și, în funcție de disponibilitatea dumitale sufletească, vei persevera în lectura altor autori din (foarte) tânăra generație. Sau nu.
Lecții de dans pentru vârstnici și avansați/ Bohumil Hrabal/ Editura ART, 2015
Bohumil Hrabal este, într-o ierarhie subiectivă pe care n-am niciun chef să o revizuiesc, unul dintre primii cinci scriitori din secolul XX. Hrabal este un stil, îl recunoști dintr-un milion de texte. Iar Lecții de dans pentru vârstnici și avansați este una dintre marile sale cărți (celelalte sunt: Trenuri cu prioritate, O singurătate prea zgomotoasă, L-am servit pe regele Angliei). O carte scrisă dintr-o singură frază, cu infinită atenție la nuanțe și expresie. O singură frază, dar ce frază! Lecții de dans pentru vârstnici și avansați se citește o dată, apoi se mai citește o dată, apoi se citește de o mie de ori.
Despre autor
Când nu citește sud-americani sau cehi, joacă șah cu pakistanezi pe internet, când nu joacă șah cu pakistanezi pe internet, scrie despre sport, când nu scrie despre sport, scrie despre cultură, iar când nu scrie despre cultură, scrie despre călătorii. Totuși, când nu scrie nici despre călătorii, scrie despre politică și moravuri. În rest, își dă gata propriile volume, își vede de viața de poet neînțeles și predă filosofie clasică la o Academie virtuală. Având AD-HD locativ, mai umblă și prin toată lumea, de colo până colo.