*… al meu. Sau despre felul în care a eludat vârstele, care, în parfumerie, sunt cel mai irelevant lucru cu putință.
–SELECȚIE DE MARIUS CONSTANTINESCU-
Opium (Yves Saint Laurent). Nu, nu reinterpretările și re…flaconizările din ultima vreme. Nu Zoë Kravitz, nu cafea, nu vapeurs, nu Belle, nu fraîcheur, nu elixir. Bunul, bătrânul și trăsnitorul Opium, în recipientul original, ca un scrin de lac chinezesc, în care hubloul vălurește lichidul cu sclipiri de cognac din interior. Cognac? Otravă! Cea mai intoxicantă, inebriantă, luxuriantă și mirobolantă. Îți vine să îți înfunzi nasul în ea și nici să îl mai scoți de acolo, din acest… auriu de Paris dospit din patchouli, vanilie, prună, piersică și mir. Ochii injectați, privirea tulbure, capul greu, simțul mirosului asediat fără putință de scăpare, sufletul ușor. Te-a prins. Am trăit într-o cameră unde cineva a vărsat jumătate de sticlă de Opium pe mochetă. Nu mai există speranță pentru mine.
Vetiver (Guerlain). Verde pădure, pământ reavăn, scoarțe texturate sub talpa mea, fumuri umede agățate între ramuri de conifere. Și un parfum bărbătesc purtat de o mare doamnă, care e parte din povestea mea cu el. Parfumul unui timp din viața Vioricăi Cortez. Mama, căreia i l-a dăruit, îmi spunea că, la un moment dat, marea cântăreață își mărturisise preferința pentru el într-o revistă franceză. La scurt timp, Guerlain i-a trimis acasă o sticlă magnum de Vetiver. Vecini și cunoștințe veneau cu borcănele și fiole și se serveau din parfum. ”Pot să împrumut câteva linguri de făină? A, și un pic din seva asta silvestră, cu parfum de nori de ploaie?”
Nuit de Tubéreuse (L`Artisan Parfumeur). În Renaștere, tuberoza era o floare interzisă femeilor necăsătorite, pentru că parfumul ei ar fi putut să le ispitească spre păcat. Absurd! Strict din acest motiv, mirosul de tuberoză ar trebui interzis bărbaților. În vestiarul cu arome, aceasta e cea mai senzuală, cremoasă, aproape fizică la atingere. Or fi petalele albe, mielușești-virginale, dar sub ele se materializează mișelește tot ce e mai adictiv într-un corp de femeie. Parfumul acesta ar trebui să vină cu un avertisment de îndrăzneală și seducție.
Tsar (Van Cleef & Arpels). Al meu. Trag de el cu dinții. Nu se mai face, iar ce se mai găsește e varianta diluată, palidă, din anii 2000. Noi în anul 2000, când nu vom mai fi copii… Tsar e parfumul meu de om mare. Cu tarhon, pelin, lavandă, chimen, rozmarin, pin și ienupăr, o salată piperată, toată numai ace, bace, semințe și lujeri, de o masculinitate perfect cuprinsă în ea însăși și deloc vehementă. E parfumul meu de Met. Metropolitan Museum, Metropolitan Opera și… metropolitan life, atunci când mi-aduc aminte că aveam una.
Despre autor
Îi plac mătasea și teoria artei, muzica de operă și biscuiții cu unt. Și, deși s-a școlit în publicitate, a strălucit cel mai tare pe micul ecran. Emisiunile lui de televiziune sunt azi repere de jurnalism cultural, iar Festivalul George Enescu e de neimaginat fără numele lui. Când nu-și joacă rolul de amfitrion cultural, Marius Constantinescu e un aficionado cu nerv: dă seamă despre oameni, vinuri și călătorii, despre cravate, cafele și… parfumuri de vis.
*Pe 9 decembrie, de la ora 19.00, puteți urmări online, pe siteul Fundației Calea Victoriei, A vedea nevăzutul. Parfumuri de legendă…, cursul lui despre desfătări olfactive și creatori de iluzii.